De ce pacienții cu HIV nu pot uita să ia medicamente?

cuprins:

Videoclip medical: Why it’s so hard to cure HIV/AIDS - Janet Iwasa

Terapia antiretrovirală standard (ART) constă dintr-o combinație de medicamente antiretrovirale (ARV) pentru a maximiza suprimarea virusului HIV și pentru a opri progresia bolii HIV. Medicii recomandă ART pentru toți pacienții cu HIV cât mai curând posibil după diagnosticare, indiferent de numărul de CD4.

ART nu este un leac, dar aceste medicamente HIV împiedică multiplicarea HIV, astfel că aceste medicamente antivirale reduc cantitatea de HIV din organism. În consecință, ART reduce încărcătura virală și reduce în mod semnificativ rata de transmitere a virusului HIV, astfel încât puteți duce o viață mai lungă și mai sănătoasă, reducând în același timp riscul transmiterii HIV altor persoane. În plus, ART reduce, de asemenea, rata infecțiilor oportuniste, cum ar fi tuberculoza, pneumonia sau unele tipuri de cancer.

De fapt, având mai puțin HIV în organism, poate face ca sistemul imunitar să vă recupereze și să lupte împotriva infecțiilor și a cancerului. Deși există încă o anumită cantitate de HIV în organism, sistemul imunitar al organismului este suficient de puternic pentru a combate infecția și cancerul. Prin reducerea cantității de HIV în organism, medicamentele împotriva HIV reduc, de asemenea, riscul de transmitere a virusului la alte persoane. În plus, ART nu numai că salvează viața unei persoane, dar, de asemenea, reduce de fapt încărcătura virală colectivă a comunității, reducând în mod semnificativ rata transmiterii HIV.

ART este recomandat tuturor persoanelor cu HIV, indiferent cât timp au avut virusul sau cât de sănătoase sunt. Dacă este lăsat netratat, HIV va ataca sistemul imunitar și, în cele din urmă, va dezvolta SIDA.

Principalele tipuri de medicamente antiretrovirale utilizate pentru tratamentul HIV includ:

  • Inhibitori nucleozidici de revers transcriptază (INRT), cum ar fi zidovudina (Retrovir), abacavir (Ziagen) și emtricitabina (Emtriva), care blochează una dintre enzimele pe care HIV trebuie să le reproducă în celule.
  • Inhibitori non-nucleozidici de reverstranscriptază (INNTI), cum ar fi efavirenz (Sustiva), etravirina (Intelence) și nevirapina (Viramune), care vizează aceleași enzime ca INRT, dar cu structuri chimice diferite.
  • Inhibitori de protează (PI), cum ar fi atazanavir (Reyataz), ritonavir (Norvir) și tipranavir (Aptivus), care oprește producerea unei componente a virusului HIV.
  • Inhibitori de intrare, care blochează intrarea virusului HIV în celulele CD4. Acest tip de medicament include 2 diviziuni mici: primul este antagonistul CCR5 (numit și inhibitori de intrare), cum ar fi maraviroc (Selzentry) care blochează CCR5, un receptor proteic pe suprafața celulelor CD4 (celule ale sistemului imunitar) care sunt legate de un virus pentru a intra în celulă. Al doilea este fuziune, cum ar fi enfuvirtida (Fuzeon) care blochează de asemenea capacitatea HIV de a intra în celulele CD4.
  • Integrate inhibitori cum ar fi dolutegravir (Tivicay), elvitegravir (Vitekta) și raltegravir (Isentress), care blochează HIV de la introducerea ADN-ului viral în celulele gazdă.

ARV-urile reduc încărcătura virală, numărul de viruși din sânge. Persoanele care au o încărcătură virală nedetectabilă pot rămâne sănătoase mai mult timp. În plus, șansele lor de a transmite infecția cu HIV altor persoane sunt mai mici.

De ce pacienții cu HIV nu pot uita să ia medicamente?
Rated 5/5 based on 1833 reviews
💖 show ads